Prima pagină > Mari duhovnici > 9 ANI DE LA TRECERA LA CELE VEŞNICE A PĂRINTELUI CONSTANTIN GALERIU

9 ANI DE LA TRECERA LA CELE VEŞNICE A PĂRINTELUI CONSTANTIN GALERIU

9 ANI DE LA TRECERA LA CELE VEŞNICE A PĂRINTELUI CONSTANTIN GALERIU

 Veşnica lui pomenire!

Alte articole:

PETRE ŢUŢEA

Părintele Galeriu, când vorbeşte, te conectează la Dumnezeu. În comparaţie cu el, ceilelţi preoţi nu predică, silabisesc… Eram odată cu nişte tineri, nu mai stiu despre ce le vorbeam, şi unul sare şi îmi zice admirativ: Domnule Ţuţea, vorbiţi de parcă aţi fi Părintele Galeriu! Eu, care înclin să mă cred genial, era gata să mă supăr… Pe urmă, gândindu-mă mai bine, m-am simţi onorat!


VIRGIL CÂNDEA

Ca om de carte şi profesor de teologie, Părintele Galeriu a desfăşurat o bogată activitate ştiinţifică şi de cercetare, publicând studii, articole, cărţi, note, recenzii, însemnări, predici. Lucrările sale sunt temeinic elaborate, bogat documentate, interesante şi utile pentru teologie şi actualitate, iar stilul lor este inconfundabil. Dar, pe lângă preot şi profesor, Părintele Galeriu a fost un om de rară şi aleasă omenie. A fost un om între oameni. Generos până la jertfă, altruist până la iertarea şi iubirea vrăjmaşilor, răbdător până la uitarea de sine, înţelept şi echilibrat în toate, Părintele Galeriu a fost şi a rămas un adevărat „Părinte” şi „duhovnic”, dăltuind în sufletele studenţilor şi ale enoriaşilor săi adevărate caractere creştine… Nu ştim dacă se va mai naşte sau repeta curând un asemenea om şi preot ca Părintele Galeriu, căci, în persoana sa, Dumnezeu a aşezat din plin daruri şi virtuţi pe care şi el şi le-a cultivat cu grijă şi stăruinţă. El a reprezentat cu cinste şi autoritate Biserica Ortodoxă Română, în orice împrejurare a fost chemat să o facă… A vorbit mereu ca un adevărat teolog şi preot. A fost un simbol al Bisericii Ortodoxe Române.


RĂZVAN IONESCU
Oameni simpli şi artişti de prestigiu, studenţi teologi şi cerşetori, muncitori şi intelectuali rafinaţi, toţi s-au lăsat prinşi în „plasa” Părintelui Galeriu, pescarul de oameni… Sau se poate spune că Părintele a fost o flacără ce în cuvântul său i-a mistuit pe toţi, iertând şi iubind. La urma urmelor, ce poţi să spui despre o flacără?


MIHAI ŞORA

Nu-mi aduc prea bine aminte cum l-am cunoscut pe Părintele Galeriu. În orice caz, lucrul s-a întâmplat prin mijlocirea prietenului Sorin Dumitrescu, într-o vreme în care acesta ostenea în atelierul de gravură al Institutului de Arte Plastice, al cărui proaspăt absolvent era – să tot fie de atunci vreo treizeci de ani. Aşa mi-a fost dat să aflu de Biserica Sf. Silvestru şi, după ce am auzit prima predică a Părintelui, acolo m-am dus în continuare şi în celelalte duminici, aşa cum se duce însetatul la izvor. Punctul de plecare al predicii era îndeobşte Evanghelia zilei, căreia, ca nimeni altul, Părintele Galeriu îi dădea în vileag tâlcurile deopotrivă adânci şi înalte, căci legau indisolubil împreună lumea în care ne ducem veacul şi tainele cele de necuprins care o străluminează. Există fiinţe alese care-şi lasă amprenta în cei cu care se întâlnesc. În mine, Părintele Galeriu şi-a lăsat amprenta. Pentru totdeauna.



BIOGRAFIE:

Părintele Constantin Galeriu (numele de buletin: Costachi Galeri) s-a născut la 21 noiembrie 1918, în satul Răzeşi, comuna Răcătău, judeţul Bacău, din părinţii Neculai şi Elisabeta Galeri.

Între 1930 şi 1938 a urmat Seminarul “Sf. Gheorghe” din Roman, apoi Facultatea de Teologie din Bucureşti (absolvită în 1942, cu lucrarea de licenţă îndumnezeirea omului, sub îndrumarea lui Nichifor Crainic).

Hirotonit la biserica “Zlătari” (unde era deja cântăreţ şi secretar de redacţie al săptămânalului Ortodoxia, condus de părintele Toma Chiricuţă, marele predicator bucureştean al epocii interbelice), a fost preot în satul Podul Văleni din comuna Poenarii Burchii, judeţul Prahova (1943-1947), apoi la biserica “Sf. Vasile” din Ploieşti (1947-1973), iar în ultimii 30 de ani la biserica “Sf. Silvestru” din Bucureşti (unde a început să slujească regulat de la 1 mai 1975).

Căsătorit din 1943 (prenumele soţiei: Argentina-Cristina, Vărgatu), a devenit tată a patru băieţi: Narcis, Rodion (viitorul director al Editurii Harisma), Ciprian, Serafim.

Incomod ideologic noului regim comunist, a fost deţinui politic între 7.08-7.09. 1950 şi întrel6.08.1952-26.10.1953, fiind purtat prin mai multe penitenciare şi în lagărul de muncă Peninsule (Canalul Dunăre-Marea Neagră).

În 1973 a obţinut titlul de Doctor în Teologie, cu teza Jertfă şi răscumpărare.

A fost mai întâi “preot spiritual” (1973-1974), apoi lector (1974-1977) şi profesor titular (1977-1991) la Institutul Teologic Universitar din Bucureşti. În 1992 a fost numit profesor consultant conducător de doctorat la Universitatea din Bucureşti. După pensionare, a mai activat ca profesor la Universitatea “Valahia” din Târgovişte şi la Facultatea de Drept a Universităţii Ecologice din Bucureşti.

La 1 ianuarie 1990 a fost numit, de către P. F. Părinte Patriarh Teoctist, vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor.

A fost, între altele, preşedinte de onoare al Ligii Culturale a Românilor de Pretutindeni, membru în Comisia Naţională UNESCO şi în Consiliul Naţional UNICEF, preşedinte al Editurii “Harisma”, membru fondator şi preşedinte de onoare al Asociaţiei Filantropice Medicale “Christiana”, preşedinte al Fundaţiei “Elena Doamna”, preşedinte al aşezământului “Sf. Stelian” (pentru ocrotirea copiilor străzii), membru fondator şi preşedinte de onoare al Asociaţiei “Delphi” (pentru recuperarea bolnavilor psihici), membru de onoare al Fundaţiei “Memoria”, preşedinte executiv al Frăţiei Ortodoxe Române. A primit Premiul Senatului Universităţii din Bucureşti (1942), premiul revistei Flacăra (1990), titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii Ecologice din Bucureşti (1992), Diploma de Onoare a Societăţii Academice “Titu Maiorescu” (1993), precum şi mai multe distincţii bisericeşti, în l decembrie 2000, prin Decret prezidenţial, i s-a conferit Ordinul Naţional “Steaua României” în gradul de ofiţer.

Volume publicate (selectiv): Jertfa şi răscumpărare (1973; reed. 1991), Dialoguri de seară. Părintele Galeriu în dialog cu Andrei Pleşu, Gabriel Liiceanu şi Sorin Dumitrescu (1991), Tâlcuiri la mari praznice de peste an: 22 de modele omiletice (2001), tâlcuiri la “Tatăl Nostru” (2002), Cu Părintele Galeriu între Geneză şi Apocalipsă. Convorbiri realizate de Dorin Popa (2002), Cartea celor nouă Fericiri (2004) etc., la care se adaugă un mare număr de studii şi articole publicate în periodice din ţară şi din străinătăţi (Ortodoxia, Glasul Bisericii, Studii Teologice, Mitropolia Banatului Revista Pedagogică, România liberă, Ziua, Contemporanul etc.).

În ianuarie 2002, în urma unui accident vascular cerebral rămâne parţial paralizat.

În iulie 2003, are un nou atac cerebral, fiind internat la Spitalul Clinic Universitar din Bucureşti, unde a zăcut în stare di comă, stingându-se din viaţă duminică 10 august, la ora 21.

A fost înmormântat miercuri 13 august, puţin după prânz, îi coasta Bisericii “Sf. Silvestru”, iar timp de mai bine de un ceas, pană ce sicriul a fost purtat spre mormânt, deasupra bisericii a stăruit, sus în jurul soarelui, pe un cer cu desăvârşire senin, un curcubeu circular pe care fotografiile nu-l pot reda în toată tainica lui splendoare, dar care a rămas adânc întipărit în memoria miilor de creştini veniţi să-şi ia rămas bun de la cel mai de seamă predicator ortodox român a secolului XX.

În 19 decembrie 2003, Părintelui Galeriu i-a fost decernat post-mortem premiul “Ion Petrovici” al Academiei Române pe anul 2001.

Sursa: Parintele Galeriu / Astazi, Editura Harisma, 2004

Anunțuri
Categorii:Mari duhovnici
  1. Niciun comentariu până acum.
  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: