Prima pagină > Cântările Ortodoxiei, ORTODOXIE > صلاة النوم الكبرى كاملة عربي / ΜΕΓΑ ΑΠΟΔΕΙΠΝΟΝ ΑΡΑΒΙΚΑ / PAVECERNIȚA MARE – Corul Măn. Balamand

صلاة النوم الكبرى كاملة عربي / ΜΕΓΑ ΑΠΟΔΕΙΠΝΟΝ ΑΡΑΒΙΚΑ / PAVECERNIȚA MARE – Corul Măn. Balamand

صلاة النوم الكبرى كاملة عربي / ΜΕΓΑ ΑΠΟΔΕΙΠΝΟΝ ΑΡΑΒΙΚΑ

.

Dayr al-Balamand sau Mănăstirea Belmont, cum a fost numită de călugării cistercieni care au construit acest aşezământ monahal în anul 1157, se găseşte pe un platou de unde se pot vedea atât Marea Mediterană la vest, cât şi livezile de măslini din zona Al-Kurah spre răsărit. Chiar numele acordat mănăstirii, „Belmont”, se traduce prin „frumoasa colină”. Se pare că acest aşezământ a fost construit pe ruinele unei vechi basilici bizantine.

Planul mănăstirii urmează îndeaproape stilul aşezămintelor specifice călugărilor cistercieni. Doar partea de vest mai păstrează urme ce amintesc de faptul că mai înainte a fost aici o basilică bizantină. Mărimea mănăstirii indică faptul că a existat aici o mare comunitate monahală. Ea este construită sub forma unei mici fortăreţe, în centru aflându-se biserica mănăstirii; de jur împrejurul curţii interioare se află chiliile, trapeza, dar şi câteva săli ce au fost adăugate mai apoi şi acum servesc ca expoziţie de icoane sau săli pentru conferinţe.

Renovată în secolul al XVII-lea

După retragerea cruciaţilor şi implicit şi a călugărilor cistercieni, mănăstirea a rămas în patrimoniul Bisericii Ortodoxe. Astfel, în anul 1603 a fost renovată şi încetul cu încetul a devenit un important aşezământ teologic ortodox – aici se păstrează numeroase manuscrise şi cărţi bisericeşti. Totodată, călugării mănăstirii copiau în vechime cărţile de slujbă necesare pentru toate bisericile din zonă. Acum în cadrul mănăstirii se găseşte o bogată colecţie de manuscrise (mai mult de 170), care face parte din patrimoniul Bisericii Antiohiene. Cele mai multe dintre aceste manuscrise sunt în arabă şi siriacă, şi doar câteva dintre ele în greacă. Manuscrisele datează din perioada secolelor XVII-XVIII, însă cel mai vechi aparţine secolului al XIII-lea şi ilustrează viaţa Sfinţilor Varlaam şi Iosif.

A urmat apoi o perioadă de înflorire şi de prosperitate a mănăstirii, perioadă ce s-a încheiat în momentul rupturii produse de apariţia Bisericii Greco-Catolice, în 1724. Ceea ce noi vizităm astăzi datează din perioada imediat următoare, când, după ce s-au clarificat problemele jurisdicţionale ce au apărut, s-au adus noi îmbunătăţiri clădirilor deja existente.

Institutul Teologic „Sfântul Ioan Damaschinul”

Institutul este punctul culminant al eforturilor întreprinse în domeniul educaţiei religioase în mănăstire. În 1833, arhimandritul Atanasie Kaseer din Damasc a stabilit prima şcoală clericală la Balamand, sub îndrumarea patriarhului Antiohiei, Metodiu, ca răspuns la nevoile Bisericii din Antiohia. Dar nu după mult timp, şcoala a fost închisă, în 1840, din pricina faptului că se dorea ca instrucţia să fie făcută în limba arabă, şi nu în limba greacă, ce era folosită în şcolile teologice din acele timpuri.

Deşi a fost redeschisă la ceva timp după aceea, din cauza conflictelor ce au apărut în istorie, culminând cu cele două războaie mondiale, activitatea acestui institut s-a reluat cu adevărat abia după ce situaţia politică s-a stabilizat. În 1962, patriarhul Teodosie VI i-a încredinţat episcopului Ignatie Hazim (patriarhul actual) sarcina de a administra această şcoală. Nivelul de educaţie a fost îmbunătăţit şi elevii, al căror număr s-a dublat, au putut susţine bacalaureatul libanez, ce le conferă dreptul de a continua studiile în cadrul învăţământului universitar.

Nevoia unui institut teologic de rang universitar în scopul de a promova formarea profesională a clerului, a profesorilor şi a educatorilor religioşi a dus la hotărârea mitropolitului Antonie Basheer al Arhiepiscopiei antiohiene din America de Nord, de a stabili un institut superior de teologie, la 1.000 de ani după închiderea primei şcoli teologice din Antiohia. În 1965, în timpul Sinodului Arhidiocezei de New York şi America de Nord, s-a decis înfiinţarea unui institut de teologie pe colina de la Balamand.

La 10 august 1966, Sfântul Sinod al Patriarhiei Antiohiei a decis să pună piatra de temelie a institutului. Acest lucru a fost făcut de patriarhul Teodosie VI pe 15 august. Institutul a fost finalizat în 1970, sub conducerea mitropolitului Ignatie Hazim de Lattakia; iar la data de 7 octombrie 1971 a fost inaugurat oficial de patriarhul Elias IV, în prezenţa preşedintelui Libanului, a membrilor Sfântului Sinod, a oficialilor guvernamentali şi a unui număr mare de credincioşi ortodocşi.

La data de 26 februarie 1975, preşedintele Republicii Libaneze a emis decretul prin care se acorda Patriarhiei Ortodoxe din Antiohia licenţa de a stabili un institut de învăţământ superior în teologie ortodoxă la Balamand. Cu toate acestea, izbucnirea războiului din Liban a forţat administraţia să transfere elevii săi la Salonic pentru finalizarea studiilor. La 4 iunie 1988, în virtutea unui alt decret emis de preşedintele Libanului, Institutul Teologic „Sfântul Ioan Damaschinul” a devenit una dintre cele trei facultăţi care au constituit Universitatea din Balamand. De-a lungul timpului au mai fost adăugate şi alte facultăţi şi astfel Universitatea din Balamand, ce se află sub directa supraveghere a Patriarhiei Antiohiei, este în momentul de faţă una dintre cele mai importante centre universitare din Liban şi cel mai mare centru universitar din Tripoli.

Institutul Teologic de la Balamand urmează aria curriculară specifică teologiei, axându-se pe predarea materiilor specifice: studiul Noului şi Vechiului Testament, muzică bizantină, dogmatică, istoria Bisericii Universale şi istoria Patriarhiei Antiohiei, Istoria religiilor (axată pe dialogul cu musulmanii), patrologie (axată pe studiul Sf. Părinţi Antiohieni), liturgică, morală, studiul limbilor Sfintei Scripturi (greacă veche şi ebraică), precum şi a limbilor moderne (greacă nouă şi engleză). De asemenea, există deja şi două programe de master axate pe studiul documentelor legate de Patriarhia Antiohiei. Acum, în cadrul Facultăţii de Teologie studiază circa 40 de studenţi care sunt cazaţi permanent în căminul institutului. De asemenea, ca în orice şcoală teologică creştin-ortodoxă, nu se neglijează nici partea practică: zilnic se oficiază Utrenia (dimineaţa) şi Vecernia (seara), iar miercuri şi duminică şi la marile sărbători, Sfânta Liturghie.

În momentul de faţă, institutul se străduieşte să devină o parte integrantă a Universităţii Creştin-Ortodoxe din Balamand, pentru a răspunde nevoilor credincioşilor antiohieni din întreaga lume.

Sursa text: Ziarul Lumina

Anunțuri
  1. Niciun comentariu până acum.
  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: