Prima pagină > Predici > Predică la Duminica a 8-a după Rusalii a Părintelui Dorin Picioruş [2012]

Predică la Duminica a 8-a după Rusalii a Părintelui Dorin Picioruş [2012]

Predică la Duminica a 8-a după Rusalii

[2012]

Patriarhul României: Darurile se înmulţesc prin binecuvântare

Alte predici:

Iubiții mei,

atmosfera Evangheliei de astăzi [Mt. 14, 14-22] poate fi înțeleasă foarte bine prin prisma participării la Referendumul de azi, 29 iulie 2012.

Pentru că Domnul înmulțește 5 pâini și doi pești [v. 17]…prin care satură „ca la cinci mii de bărbați [andres osi pentachishilii] fără [horis] femei și copii [ghinecon che pedion]” [v. 21, cf. GNT].

Adică un număr de circa 15.000 de suflete, dacă gândim la faptul că fiecare bărbat avea o soție și măcar un copil.

Numai că, majoritatea familiilor evreiești, aveau mai mult de un copil…

O mulțime de oameni strânsă pentru a-L asculta pe Domnul și pentru a se vindeca de boli [Mt. 14, 13-14].

O mulțime care L-a urmat pe jos [pezi, Mt. 14, 13, cf. GNT] și care nu s-a gândit, în primul rând, la perspectivaîngustă a utilității imediate.

Adică au procedat ca românii care nu își dau votul pentru o sacoșă cu zahăr, făină și ulei sau pentru altepromisiuni bănoase…ci care vin să voteze pentru o perspectivă mult mai largă și solidară, adică pentru România.

Căci dacă votezi îngust, numai pentru binele tău egoist…nu putem trăi bine.

Pentru că o țară are nevoie de coeziune internă, de deziderate comune, de identitate națională, religioasă, economică, culturală.

Nu putem trăi în indiferență față de ceilalți…pentru că astfel societatea se transformă în junglă, în teatru al violenței și al criminalității alarmante, în priveliște dezolantă a promiscuității și a urâtului, a dizgrațiosului.

Ci toți membrii unei țări trebuie să ia atitudine față de prezentul ei…pentru a-i indica viitorul.

Dacă ne dorim o Românie prosperădemnăliberă de sechelele trecutului, care să se impună prin ceea ce esteși face trebuie să o clădim la unison, dincolo de perspectiva noastră politică sau religioasă.

Pentru că trebuie să vedem în mod constructiv aportul nostru la nația noastră și la contextul existențial al secolului în care trăim.

Minunea înmulțirii pâinilor și a peștilor de către Domnul este o paradigmă a comuniunii.

Era prefigurarea înmulțirii necontenite și nesângeroase a Jertfei una de pe Cruce la fiecare Sfântă Liturghie…dar este și prefigurarea Împărăției lui Dumnezeu, unde toți ne vom hrăni din vederea Celui Preadorit, a Dumnezeului nostru treimic.

Acum, pentru că suntem într-o viață trupească, în care avem nevoie și de hrană și de odihnă și de protejarea sănătății, avem nevoie de hrană pentru suflet cum avem nevoie de hrana pentru trup.

Și Sfânta Euharistie, aidoma Domnului nostru, Dumnezeu și om în același timp, e deopotrivă văzută șinevăzutădumnezeiască și omenească, pentru că prin împărtășirea cu Hristos euharistic ne umplem de slava dumnezeirii Sale celei prea frumoase.

Pâinea și Vinul proscomidite/slujite la Sfânta Liturghie se transfigurează în Trupul și Sângele Domnului cu adevărat

Numai că Domnul ne îngăduie să vedem, pe mai departe, Pâine și Vin, datorită neputinței noastre…deși acolo este El, Mielul lui Dumnezeu, Cel răstignit și înviat pentru viața lumii.

Iar cei care au mâncat această pâine prea minunată și acest pește prea binecuvântat „în loc pustiu” [is erimon topon, Mt. 14, 13, cf. GNT] s-au simțit bine, adică plini de har.

Pentru că binele adevărat, e binele care se pogoară de la Dumnezeu.

Și ceea ce se pogoară de la Dumnezeu e harul Său, cel simțit și văzut de noi în multe feluri și care ne dă să gustăm pacea, bucuria, curăția, împăcarea, seninătatea, umilința lui Dumnezeu, adică stările sufletești profundeși claredepline, care îl împacă pe om în relația cu El.

O mulțime de oameni de asemenea anvergură…și totuși Domnul nu a avut nevoie de stație de amplificare.

N-a vorbit la megafon

Pentru că poporul a venit ca să asculte și să vadă faptele Lui.

Mulțimea a venit flămândă de El…tocmai de aceea a uitat să își ia de mâncare.

Și uiți să te gândești la tine…numai când vezi un bine superior, unul care depășește, transcende propria ta existență.

Iar noi, la Revoluția Română din decembrie 1989, am văzut oameni pe străzi care priveau spre o realitate mult mai importantă decât propria lor condiție singularălibertatea și demnitatea României.

Adică a țării unde, cu toții, vrem să trăim și să învățăm și să muncim…și să murim împăcați.

Pentru că aici avem trecutul nostru, strămoșii noștri, identitatea noastră…chiar dacă optăm pentru a pleca în altă țară, în alt spațiu existențial.

Dacă e să plecăm…luăm România cu noi, în inima noastră…

Dar ea, cea reală, e aici, e numai aici…și dacă vrem să o protejăm trebuie să fim solidari. Să ne unim voturile, forțele, vocațiile pentru a ne defini viitorul.

Da, aici, în loc pustiu, Domnul ne învață unde și cum se fundează Biserica Lui.

Pentru că Biserica Lui s-a fundat pe locul pustiit de idolatrie, de tot felul de filosofii materialiste și idealiste, pe locul unde altădată oamenii ridicau osanale demonilor.

Biserica Lui s-a fundat pe ruinele unei religii mozaice literaliste și ale unei diversități deconcertante de religii păgâne.

Adică s-a fundat pe un pustiu de viață duhovnicească.

Numai că acest pustiu al lumii s-a umplut de slava Lui, de viața Lui, de frumusețea Lui, acolo unde oamenii au crezut și s-au botezat și au trăit întru slava Prea Sfintei Treimi.

Adică adevărul dumnezeiesc, revelat de Treime e fundamentul Bisericii…și în această Biserică a Treimii se înmulțește continuu hrana duhovnicească a Euharistiei și a cuvintelor pline de viață dumnezeiască.

Ca să fim vii trebuie să trăim prin cuvintele Lui…și împărtășindu-ne cu El, cu Viața lumii.

Pentru ca să rămânem o națiune și să nu ne transformăm continuu în masă de manevră pentru grupuri de interese financiare trebuie să ieșim la Referendum peste 10 milioane de oameni, pentru ca România să-și vadă de viitorul ei.

Fiindcă există momente istorice, ca cel de acum, ca și cel din 1989, în care nu poți absenta.

Și nu poți absenta pentru că acele momente ne vizează pe toți…și nu o facțiune politică anume.

La fel, nu putem absenta, prin credința și viața noastră, din Biserica Ortodoxă, din Biserica lui Dumnezeu.

Pentru că credința ortodoxă, singura mântuitoare, e viața și lumina lumii.

Și viața și lumina nu pot să-și ia concediu pentru că ele reprezintă normalitatea noastră.

Toți cei care ne strângem în jurul aceluiași Potir așteptăm o singură Împărăției: pe cea Treimii.

Pentru că un singur cosmos a creat Dumnezeu, cu o diversitate plină de grandoare și de înțelepciune, și în el ne-a strâns ca pe o singură turmă a unui singur Păstor.

Și fără El noi nu putem fi vii duhovnicește!

De aceea îndemnăm continuu, pe toți membrii Bisericii, la spovedire continuă a păcatelor și la împărtășirea continuă cu Domnul, pentru că El și numai El e viața și sănătatea noastră duhovnicească.

Dumnezeu să ne dea înțelepciunea de a fi împreună în Biserică și împreună în România!

Pentru că numai unitatea înseamnă putere și puterea reală e plină de demnitate și de onestitate. Amin!

Anunțuri
Categorii:Predici
  1. Niciun comentariu până acum.
  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: