Prima pagină > Mari duhovnici > Părintele Cleopa Ilie de la Sihăstria în documentele Securităţii

Părintele Cleopa Ilie de la Sihăstria în documentele Securităţii

Părintele Cleopa Ilie de la Sihăstria în documentele Securităţii

Adrian Nicolae Petcu

Un astfel de subiect a mai fost abordat la rubrica „Memoria Bisericii”, însă, de fiecare dată, se pare că este inepuizabil, atâta vreme cât găsim mărturii noi în arhivele fostelor organe de represiune. O perioadă mai puţin abordată este cea după revenirea părintelui Cleopa în mănăstirea sa de metanie după al treilea refugiu în munţi şi amnistierea deţinuţilor politici în anul 1964. Mănăstirea Sihăstria trecuse prin pericolul de a fi desfiinţată, însă, probabil, înţelepciunea părintelui Paisie Olaru şi-a spus cuvântul, acest aşezământ fiind transformat într-un azil de călugări bătrâni. Cu toate acestea, în anii â70, Sihăstria a reînceput să devină un aşezământ monastic cercetat continuu de pelerini, situaţie care a dat de gândit autorităţilor comuniste. Acestea încercau să minimalizeze importanţa duhovnicească a Sihăstriei, atât prin interzicerea intrării în monahism a tinerilor, cât mai ales prin supravegherea continuă şi chiar adaptarea la timpurile moderne, secularizante, şi la mersul politic al ţării. Totodată, pentru că era căutat permanent de credincioşi, părintele Cleopa era marginalizat, obligat să nu primească pe nimeni şi să stea numai în chilia sa.

Era urmărit de Securitate, pentru a stabili dacă face „propagandă mistică”, mai ales că se declarase împotriva „ştiinţei şi culturalizării cetăţenilor patriei”, prin afirmaţii conform cărora „teatrul, televiziunea şi cinematograful ar fi dăunătoare vieţii spirituale a credincioşilor”. Ulterior, organele de represiune au luat măsura „avertizării” părintelui Cleopa, pentru ca un an mai târziu, sursa „Neagu” a Securităţii să noteze: „În ultimul timp, părintele a început să se mai potolească, în sensul că nu mai boicotează ca în mănăstire să se mănânce carne, că s-au instalat telefon, televizor şi altele.
În ce priveşte predicile a fost atenţionat de stareţul mănăstirii să predice ceea ce se cuvine fără a mai răstălmăci şi exemplifica în fel şi chip pildele şi alte citate din Evanghelie. Pentru a nu mai predica de fiecare dată cu ocazia slujbelor, s-a reglementat serviciul la biserică prin rotaţie cu toţi preoţii. Totuşi, nu a renunţat definitiv la concepţiile lui mistice şi continuă să întreţină relaţii cu fosta conducere a mănăstirii: Ioanichie Bălan, Caliopie Apetri, Oanele Victorin”.
 

Un an mai târziu, într-o caracterizare a Securităţii, despre părintele Cleopa se spunea: „A scris multe materiale de propagandă mistică. De către enoriaşii din partea locului este cunoscut ca un făcător de minuni, cel mai bun duhovnic”; „se bucură de mare popularitate, cu multă influenţă atât în rândul călugărilor, cât şi al cetăţenilor care au auzit de el chiar din diferite localităţi din ţară”; în jurul lui gravitează „elemente cunoscute cu trecut politic – foşti legionari, condamnaţi, mistici”.

Sursa: aici

Anunțuri
Categorii:Mari duhovnici
  1. Niciun comentariu până acum.
  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: