Prima pagină > BISERICA ELADEI, ECUMENISM, Mari duhovnici, ORTODOXIE > MITROPOLITUL COSMA AL ETOLIEI: „Astăzi, prin panerezia ecumenismului şi prin sincretismul care se întinde pretutindeni, chiar şi în manualele materiei şcolare numită religie, ei ridică război împotriva Dumnezeirii Hristosului nostru!…”

MITROPOLITUL COSMA AL ETOLIEI: „Astăzi, prin panerezia ecumenismului şi prin sincretismul care se întinde pretutindeni, chiar şi în manualele materiei şcolare numită religie, ei ridică război împotriva Dumnezeirii Hristosului nostru!…”

MITROPOLITUL COSMA DE ETOLIA ŞI AKARNANIA

 ENCICLICĂ PASTORALĂLA PRAZNICUL CINCIZECIMII- 2012

 

          Către Pleroma cea numită cu numele lui Hristos din Sfânta noastră Mitropolie

 

          Pericopa evanghelică de astăzi ne dă prilej să subliniem mari adevăruri.

          Aşa cum ne-a amintit Evanghelistul Ioan, Domnul S-a suit în templul iudeilor şi a vorbit mulţimilor de oameni. Sărbătoreau praznicul Corturilor şi de aceea toţi se îmbulzeau în curţile Templului.

          Exista însă o excepţie. Fariseii, membri sinedriului iudaic, liderii spirituali ai poporului, erau indiferenţi la sfinţenia zilei praznicului şi discutau despre cum vor organiza arestarea şi moartea lui Iisus. Mai mult, au trimis nişte soldaţi, ca să-L aresteze. 

          În acel moment, Domnul vorbea poporului despre Sfântul Duh, pe Care aveau să-L primească credincioşii. Soldaţii s-au apropiat de Domnul, L-au ascultat, s-au minunat de El, însă s-au întors fără a-I mai face nimic şi au spus fariseilor :

„Niciodată n-a vorbit un om aşa cum vorbeşte Acest Om” (Ιoan 7, 46). Niciodată n-a vorbit un om cu atâta înţelepciune şi har ca Acest Om. Cum să-L arestăm? Şi fariseii, fiind indiferenţi, aspri şi nepăsători, au rămas în ura şi în războiul lor împotriva Domnului. Au rămas străini şi fără nicio legătură cu strălucirea şi folosul praznicului.

          Astăzi, iubiţilor, trăim şi noi un mare praznic. Trăim praznicul Cincizecimii. Prăznuim venirea pe pământ a Celei de-a Treia Persoane a Sfintei Treimi, prăznuim pogorârea Sfântului Duh peste ucenicii Domnului, prăznuim arătarea Bisericii noastre în lume.

În această sfântă zi şi praznic al Cincizecimii ne aducem aminte de măreţia Bisericii noastre, de luptele şi biruinţele ei. Biserica noastră, cea Una, Sfântă, Universală şi Apostolică Biserică, este Trupul tainic al Domnului, avându-L cap pe Domnul şi Dumnezeul nostru Iisus Hristos, iar mădulare ale ei pe toţi oamenii, care s-au botezat în numele Sfintei Treimi în cristelniţa ortodoxă.

Noi toţi, creştinii ortodocşi botezaţi şi unşi cu Sfântul şi Marele Mir, în ciuda distanţelor locale care poate ne despart, constituim un întreg unitar şi inseparabil, Trupul duhovnicesc al Bisericii.

Toţi încercăm să trăim viaţa Bisericii noastre, ne luptăm să trăim Evanghelia ei, să ne sfinţim în Sfântul Duh prin Sfintele Taine izvorâtoare de har. Toţi ne bucurăm de strălucirea şi slava Bisericii noastre. Trăim în braţele ei materne, călătorim împreună cu ea pe calea vieţii noastre duhovniceşti, o credem drept Arcă a mântuirii şi ca credincioşi copii ai ei înaintăm sub acoperământul ei către limanul mântuirii.

Nu putem însă ca astăzi, în această unică zi a vieţii noastre, să nu ne amintim şi de unii, poate chiar creştini botezaţi, care îi imită pe fariseii celei dintâi Cincizecimi.

Orbiţi, indiferenţi, întunecaţi,  înrobiţi egoismului şi patimilor lor, prizonieri ai centrelor oculte şi ai forţelor oculte, neatinşi de lumina lui Hristos şi a Ortodoxiei urăsc neîmpăcat Biserica Hristosului nostru.

În istoria de 2000 de ani a Bisericii noastre Ortodoxe, apostoli, părinţi apostolici şi martirici, martiri, cuvioşi, noi martiri mărturisesc şi denunţă ura fariseilor şi a tiranilor cu multe chipuri, care au dus un război turbat  împotriva Bisericii noastre.

Din nefericire, şi astăzi există imitatori ai fariseilor. Nu se cutremură, nu învaţă, nu se neliniştesc de îndelungata sfântă vieţuire, de jertfa, ajutorul, minunile, prezenţa Dumnezeului nostru şi a tuturor sfinţilor în Biserică.

Întunecaţi,  duri şi indiferenţi, se sfătuiesc şi-şi mărturisesc îndârjirea şi ura lor neîmpăcată împotriva Bisericii. Violenţa, înşelăciunea, calomnia, politica, erezii groaznice, filosofia lumească, raţionalismul, persiflarea, terfelirea, persecuţia, jefuirea, subestimarea, dispreţuirea clericilor, ca întotdeauna, aşa şi astăzi, sunt folosite ca să lovească în Hristos şi în Biserica Lui. Şi dacă astăzi, aceşti războinici L-ar întâlni pe Hristos în faţa lor, fără îndoială – ca şi fariseii, L-ar prinde, L-ar lega, L-ar arunca în temniţă şi L-ar răstigni din nou. 

Îndeosebi astăzi, prin panerezia ecumenismului şi prin sincretismul care se întinde pretutindeni, chiar şi în manualele materiei şcolare numită religie, ei ridică război împotriva Dumnezeirii Hristosului nostru, se luptă să-L dezrădăcineze pe Hristos şi Biserica Sa din inimile copiilor noştri.

Iubiţilor, astăzi, de praznicul Cincizecimii, să medităm la trădarea fariseilor, a tuturor acelora care i-au imitat şi-i imită, dar şi la datoria noastră.

Să nu ne speriem de războiul vrăjmaşilor Bisericii. Într-adevăr, unde sunt cei care au dus război împotriva ei, ca să dispară? Au dispărut, au fost nimiciţi ei înşişi… S-o războiască şi astăzi cu toată ura şi sălbăticia lor. Biserica nu se teme de cei tari ai lumii, oricine ar fi ei. Nu este o organizaţie umană, ci divino-umană, de-Dumnezeu-întemeiată şi de-Dumnezeu-sprijinită.

A ne teme că nu cumva Biserica lui Hristos ar putea fi învinsă şi să înceteze a mai exista constituie o necredinţă şi o contestare inadmisibilă a autorităţii şi adevărului cuvintelor Domnului nostru.

Noi, ca creştini ortodocşi, suntem în primejdia de a pierde adevărul şi mântuirea, dacă-i vom lăsa pe duşmanii lui Hristos şi ai Bisericii Lui să activeze nederanjaţi.

Biserica noastră ca instituţie dumnezeiesc – omenească nu poate fi nimicită.

De aceea, să ne trezim cu toţii. Să ne ajutăm sine-le să devină autentic, mădular conştient al Bisericii noastre Ortodoxe, să ne dorim să venim în braţele Bisericii noastre şi cu smerenie şi ascultare să trăim viaţa ei izvorâtoare de har. Să devenim curajoşi şi mărturisitori. Creştinii ortodocşi au cuvânt din experienţa duhovnicească. Să-l exprimăm cu curaj şi îndrăzneală. Să înălţăm steagul Domnului Celui Înviat şi să proclamăm pretutindeni unicul mesaj: „Nu este întru nimeni altul mântuire” (Fapte 4, 12). Nu există salvare prin nimeni altcineva! Să mărturisim pretutindeni acest mesaj; ca să se răspândească lumina cea adevărată, să se propovăduiască Domnul cel Înviat şi Dumnezeul nostru, ca să tacă imitatorii fariseilor şi războitorii contemporani ai Hristosului nostru.

Să nu ne speriem din cauza ameninţărilor şi intimidărilor, ca şi din cauza presiunii datorate lipsei de bunuri materiale. ,,Cu noi este Dumnezeu”.

În felul acesta vor slăbi duşmanii Hristosului nostru, va fi înălţată şi va străluci crucea, va fi slăvită Biserica noastră Ortodoxă, iar noi, uniţi cu Hristosul nostru, vom trăi viaţa sfinţeniei şi a veşniciei. Amin.

 

Cu părinteşti rugăciuni,

† COSMA,

MITROPOLITUL ETOLIEI ŞI AKARNANIEI

  

Traducere: https://acvila30.wordpress.com/; sursa: http://aktines.blogspot.com

Copyright
Această traducere ne aparţine şi este protejată de Legea Drepturilor de Autor, legea nr. 8/1996. Ea poate fi citată parţial [fragmentar] pe alte bloguri sau site-uri cu precizarea sursei sau link către pagina de unde provine [https://acvila30.wordpress.com], dar nu poate fi preluată de mass-media fără un acord scris.
Nu aveţi voie să copiaţi această traducere fără voia sau ştireahttps://acvila30.wordpress.com.
Dacă aveţi nevoie sau vreţi să folosiţi în scopuri proprii această traducere, vă rugăm să ne contactaţi şi vom stabili atunci condiţiile.

 

 

  1. Niciun comentariu până acum.
  1. No trackbacks yet.

Lasă un comentariu