Prima pagină > Diverse > Ingerăm SUBSTANŢE CANCERIGENE fără să ştim. Legea le permite producătorilor de alimente să nu le menţioneze pe etichetele produselor

Ingerăm SUBSTANŢE CANCERIGENE fără să ştim. Legea le permite producătorilor de alimente să nu le menţioneze pe etichetele produselor

Ingerăm SUBSTANŢE CANCERIGENE fără să ştim.

Legea le permite producătorilor de alimente să nu le menţioneze pe etichetele produselor

 
Ingerăm SUBSTANŢE CANCERIGENE fără să ştim. Legea le permite producătorilor de alimente să nu le menţioneze pe etichetele produselor

Foto: socialdieter.com
Producătorii nu trec pe ambalajele alimentelor o grămadă de substanţe nocive. Cum ar fi grăsimile trans şi acrilamida. Cum legea nu-i obligă să facă aceste notificări, păcăleala e cât se poate de legală. Iar consumatorii care înghit, fără să ştie, substanţe cancerigene, n-au cui să se plângă. Cine nu iubeşte cartofii prăjiţi, cipsurile sau delicioasele prăjituri? Sunt alimente care ne atrag ori de câte ori le vedem. Sunt însă câteva lucruri pe care nu le ştim despre aceste produse, cum ar fi ingredientele exacte. Nu le ştim pentru că nici măcar pe etichete nu sunt trecute

O pâine integrală şi cipsuri au fost duse la un laborator pentru teste. Grasimile trans au ieşit în proporţie de 0.2 la sută în fiecare dintre produse, iar acrilamida într-un procent foarte scăzut, greu de detectat de calculator. Dar, există. Pare puţin, dar gândiţi-vă la ce cantităţi ajungem dacă socotim tot ceea ce mâncăm într-o zi. 

Grasimile  consumate pe termen lung pot provoca boli de inimă, diabet sau boli ale articulaţiilor, iar acrilamida este putrernic cancerigenă. Dar producătorii stau liniştiţi. Legislaţia le permite să nu treacă pe etichetă acele ingrediente care nu trec de două procente din întregul produs. 

În Statele Unite legea impune să se menţioneze pe etichetă toate substanţele şi toate tipurile de grăsimi. La noi, producătorii profită de vidul legislativ şi nu trec întreaga compoziţie pe etichete. Dar, folosesc din plin grăsimi trans şi acrilamidă  pentru că aceste substanţe măresc viaţa produsului cu 12, 18 luni şi scad necesarul de congelare. Deci, duc la costuri mai mici pentru depozitare şi transport. 

Dăm zi de zi banii pe glucoză, amidon şi aditivi. Cum îşi bat comercianţii joc de noi

*

 
Dăm zi de zi banii pe glucoză, amidon şi aditivi. Cum îşi bat comercianţii joc de noi

foto: strangehistory.net
Mierea de albine şi bulionul sunt cele mai contrafăcute alimente de pe piaţa românească. Fără să ştim, mâncăm miere din glucoză industrială şi aditivi. O găsim pe tarabele comercianţilor şi chiar pe rafturile unor magazine. Asta se întâmplă şi cu multe tipuri de bulion, care n-au văzut roşiile decât pe etichetele… false. 

Fiecare negustor bagă mâna în foc pentru produsele lui şi jură că sunt de cea mai bună calitate. Totuşi nu e totul doar lapte şi miere, pentru că, mierea de pe tarabă s-ar putea să nu aibă nimic în comun cu stupul, ci mai degrabă cu un laborator de chimie.

„Avem o probă de miere falsificată cu melasă, este o falsificare parţială, este un amestec de miere naturală şi cu melasă care este un produs rezidual de la industria zahărului şi este un bun agent de falsificare pentru imitarea mierii. Iar la o primă vedere e greu să recunoşi care e falsă şi care nu, spune Roxana Spulbere, şef de laborator din cadrul Institutului de Cercetare şi Dezvoltare apicolă.

Avem trei borcane cu miere care la o primă vedere par identice, numai ca din acestea trei doar unul este sută la sută natural, celelalte două sunt făcute dintr-un amestec de miere, melasă de zahăr şi glucoză industrială.

Din păcate s-a găsit pe rafturi, în supermarketuri, miere cu diferite adaosuri care nu mai reprezintă miere. Mierea prin definiţie nu are voie să sufere nici un fel de adaosuri.

Cea mai frecventă metodă de falsificare este de a combina o cantitate mică de miere naturală cu glucoză industrială la care se mai adaugă şi coloranţi. Însă maiestria falsificatorilor merge până la înlocuirea aproape în totalitate a mierii din borcan cu melasă. Preţul este unul extrem de atractiv. Dacă un kilogram de miere naturală ajunge la treizeci de lei, cea falsă nu trece de 15 lei pe kilogram.

 „În urma prelevării şi analizării unor probe de miere s-a constatat falsificarea acesteia, respectiv adaosul de zahăr care substituia mierea de albine” a declarat Sînziana Colibă inspector principal OPC Bucureşti.

Nici cunoscutul bulion nu scapă de dorinţa de îmbogăţire peste noapte a celor care îl produc. Cumpărăm o pastă de culoare roşie cu multe chimicale. Cu greu au reuşit  colegii noştri să gasească un borcan de bulion produs sută la sută din roşii. celelalte produse de pe raft conţinând doar 24 la sută roşii iar restul amidon alimentar, coloranţi şi aditivi.

Cei care falsifică produse alimentare riscă amenzi de până la cinci zeci de mii de lei şi retragerea certificatului de producător sau a licenţei de fabricare.

Sursa: aici
Anunțuri
Categorii:Diverse
  1. Niciun comentariu până acum.
  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: